Prizonier pământului

Am ochii injectaţi de întunericul surd
al pământului ce mă apasă,
Iar rădăcinile ce mă pătrund
să ies nu mă mai lasă.

Se-aprind stelele pe cer
când noaptea mă cuprinde,
Iar eu, sub crucea mea de fier,
las viermii să m-alinte.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Poți folosi aceste etichete și atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>